Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 26.11.2009
Tematica: reforma regiunilor de dezvoltare
Categoria articolului: reportaje
Titlul articolului: Harghita: Consilierii judeţeni au decis ca steagul secuiesc să fie drapelul reprezentativ al judeţului
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stiri/observator/harghita-consilierii-judeteni-au-decis-ca-steagul-secuiesc-sa-fie-drapelul-reprezentativ-al-judetului-528607.html


Consilierii judeţeni din Harghita, întruniţi în şedinţă ordinară, au aprobat proiectul de hotărâre potrivit căruia steagul secuiesc a devenit drapelul reprezentativ al judeţului, acesta urmând să fie folosit la toate festivităţile.

 

Drapelul secuiesc aprobat de consilierii judeţeni este albastru deschis, având pe el simbolurile secuieşti - soarele şi luna - în culoare galben-aurie, şi este cel folosit şi adoptat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), împreună cu stema, imnul şi simbolul regional al Ţinutului Secuiesc, la începutul lunii septembrie, la adunarea de la Odorheiu Secuiesc.

 

Împotriva acestui proiect de hotărâre au votat, printre alţii, cei doi consilieri judeţeni ai PSD, Cristinel Fănel Glodeanu şi Sabina Stoia.

 

"Am votat împotriva acestui proiect din cauză că eu consider că şi românii din acest judeţ, în calitate de plătitori de taxe şi impozite identice cu maghiarii, au nevoie de reprezentativitate pe drapelul Harghitei. În plus, un astfel de demers nu se poate face fără consultarea părţilor. Nu este normal să tulburăm iar apele, asumându-ne steagul CNS", a afirmat Cristinel Glodeanu.

 

Acesta a adăugat că pe drapelul secuiesc şi pe propunerea de stemă a judeţului nu există niciun element reprezentativ al românilor şi că, în pofida faptului că în Consiliul Judeţean (CJ) sunt doar doi consilieri români din totalul de 31, când se adoptă o hotărâre cu putere de reprezentativitate trebuie să conteze toleranţa şi respectul reciproc şi nicidecum votul numeric.

 

"Îmi place să cred că trăim în România, că Harghita este parte integrantă a acestei ţări, şi îmi doresc ca orice vot în CJ să se exprime cu mintea, ţinând cont de prevederile legale, şi nu doar cu sufletul şi inima", a spus Glodeanu.

 

Proiectul a primit un vot "împotrivă" şi de la reprezentantul PCM Arus Zsolt, iar de la vot s-au abţinut încă şapte consilieri PCM, pe motiv că CNS nu a fost consultat dacă este de acord ca steagul său să devină al judeţului Harghita.

 

Consilierul UDMR Csiki Csongor a replicat că drapelul secuiesc nu are nicio însemnătate istorică antiromânească şi că nici maghiarii nu şi-au cerut "locul lor" pe tricolorul românesc.

 

"Maghiarii din România nu şi-au cerut locul lor pe stegul României. Eu nu văd nimic rău prin oficializarea acestui drapel, care trăieşte de mult timp în sufletul secuilor şi care nu are nicio însemnătate istorică antiromânească, iar sub el nu s-a dus nicio luptă împotriva românilor", a afirmat Csiki Csongor.

 

În favoarea acestui proiect de hotărâre au votat cei 18 consilieri UDMR prezenţi la şedinţă.

 

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a precizat că steagul secuiesc, adoptat joi ca drapel al judeţului, este un simbol al comunităţii şi că nimeni nu trebuie să fie amendat pentru arborarea lui, întrucât "va fi utilizat în condiţiile legii, cu prilejul unor manifestări de interes local, în acţiuni protocolare sau festive, alături de drapelul naţional".

 

În septembrie, adunarea aleşilor locali din Ţinutul Secuiesc organizată la Odorheiu Secuiesc, de CNS, a adoptat o declaraţie privind reforma administrativă şi şase proiecte de hotărâri, printre care şi cele referitoare la adoptarea simbolurilor Ţinutului Secuiesc.

 

În declaraţia privind reforma administrativă, CNS afirma că împărţirea administrativ-teritorială a României este depăşită şi că reîmpărţirea regiunilor de dezvoltare reprezintă o prioritate atât în interesul României, cât şi al Ţinutului Secuiesc, "înglobat forţat şi în mod artificial în Regiunea Centru". Potrivit declaraţiei, "Ţinutul Secuiesc este indivizibil şi nu poate fi înglobat într-o altă unitate administrativ-teritorială. Viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate de-sine-stătătoare, cu prerogative sporite, situată între limitele sale regionale fireşti, formate în cursul istoriei".

 

Tot atunci, au fost adoptate simbolurile Ţinutului Secuiesc - imnul compus de Mihalik Kálmán pe textul lui Csanády György, stema care este cea adoptată de CNS în 17 ianuarie 2004, iar drapelul Ţinutului Secuiesc - acela adoptat la data menţionată, tot de CNS. Semnul distinctiv regional al Ţinutului Secuiesc este SIC.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.